Weekend

Autentificare

Căutare Smart

Open Panel

Star InactiveStar InactiveStar InactiveStar InactiveStar Inactive
 

Scriu povestea târziu, știu, dar nu pot spune că mă scald în timp liber deși, paradoxal, nici nu pot preciza exact ce îmi mănâncă timpul :-) . A fost o perioadă nedefinită, cețoasă, din alea de care abia aștepți să scapi. Dar, cândva prin sfârșit de octombrie, într-o formă fizică în creștere, m-am decis să fac o ieșire mai tehnică în Făgăraș. Nu exagerat de lungă - doar dacă mă țin șalele - dar spectaculoasă. Și am avut spectacol, chiar dacă nu ăla la care mă gândeam eu. La urma urmei, îmi ziceam, e doar toamnă, chiar dacă e Făgăraș.

Mergând pe principiul de a face ceva nou dacă e posibil, și, întrucât era penultimul weekend cu transfăgărășanul deschis, planul inițial prevedea să urc la tunelul Bâlea dinspre sud, să las mașina acolo, să merg pe marcaj cruce albastră până la Călțun, și de acolo pe Strunga Dracului pe Negoiu, iar funcție de ritm și energie, poate la coborâre o mică buclă spre Vârful Călțun și vârful Lespezi. Era clar că am nevoie de formă bună (traseu lung), de vreme bună (traseu parțial dificil) și de mijloace de protecție (din Strunga Dracului mai cad pietre). Forma se anunța de la bună în sus - ultimele antrenamente mă pregătiseră bine. Vremea se anunța teoretic bună - un pic înnorat, dar atât. Doar că am omis că la altitudinea crestei Făgărașului ești deja la nivelul norilor ... . Echipament de protecție am înghesuit în rucsac - colțari, cască, chiar și semicoardă și ham. Tura era pentru o zi, deci n-am avut echipament de campare.20151024_083732

Sâmbătă dimineață, matinal ca de obicei, iau drumul muntelui de pe la 05:50. Până la tunel la Bâlea nu e nimic de povestit; am urmărit norii cu interes, în vale - chiar și la Piscul Negru - era lumină și parțial soare, deci nu mi-am făcut griji. Am parcat chiar lângă tunel, iar prima surpriză a fost când m-am dat jos din mașină: mai să trag un fund de pământ, căci peste bolovani roua înghețase formând un strat continuu de gheață gros de cca 0,5 cm! Prea mic pentru colțari, suficient de alunecos cât să nu poți merge bine; instantaneu, vârfurile lespezi și Călțun au ieșit din plan - era clar că nu aveam cum să am ritm bun pe lunecușul ăsta. 

20151024_093007

Cât timp îmi pun bocancii, observ că norii s-au așezat și cam stau pe creastă, imediat deasupra tunelului. Speram că odată cu soarele se vor ridica însă. Echipat, hrănit, hidratat, pornesc ezitant pe traseul de legătură tunel - Călțun: trebuie să am mare grijă cum calc, pe pietre trebuie să am piciorul înțepenit sau să apăs de sus în jos, altfel fuge necontrolat; pe iarbă e bine însă, a fost mai cald, gheața nu s-a prins. Din păcate pentru mine, traseul e predominant stâncos. Apoi intru imediat în nori și ceață iar vizibilitatea se reduce la 15-20 metri, plus la efecte vizuale interesante atunci când poteca coboară sub stratul de nori. Câteva coborâri (mai ales cea către Valea Paltinu) au fost aproape să mă convingă să-mi pun colțarii, dar până la urmă am reușit să merg destul de cursiv și fără, aproape numai în bețe. Excelenta aderență și stabilitate a bocancilor a ajutat foarte mult.

20151024_094939Din valea Paltinu poteca urcă din nou pe versanții Lăițelului, până într-una din căldările glaciare de sub Călțun. Aici încep să-mi pierd speranță că vremea se va îndrepta - sunt placat cu alb de la rafalele de vânt tot mai insistente, umezeala din aer îngheață și se transformă în ace mici ce îmi afectează ochii; am doar ochelarii de soare cu mine însă au montată lentila de ghețar și filtrează prea multă lumină; nu văd mai nimic prin ei, deși mă apără de vijelie. Pe măsură ce urc spre Călțun vântul suflă continuu, cu rafale extrem de puternice uneori; deși nu e foarte rece, în jur de zero grade, efectul vântului face ca să pară mult mai frig. Gâfâind destul de greu ajung la Călțun și localizez repede refugiul vechi. Vizibilitatea este la maxim 10 metri acum, vântul urlă turbat, încerc să caut refugiul nou în jurul lacului dar nu dau de el. Acum mi-e ciudă că nu am citit unde e amplasat. 

20151024_112415Renunț și mă bag în refugiul vechi, unde totuși nu răzbate pic de vânt; mă schimb și mă "blindez": bluză de corp, polar 400, vestă cu puf de gâscă. Banda de cap și foița de vânt sunt ude, le atârn pe sfoară să se zvânte cât de cât. Am stat cca 30 minute în refugiu, am mâncat, m-am odihnit și am cugetat: Strunga Dracului ieșea și ea din discuție - pe lunecușul plus vântul și ceața de afară devenea cățărătură extremă; echipamentul de vânt/ploaie cam cedase - polarul și vesta de puf țineau bine de cald, dar foița de vânt se udase și nu mai făcea față; puteam să mai urc, mai simțeam energie în "motor", dar eventual pe Strunga Doamnei.

20151024_112437Cu greu îmi fac curaj, adun toate lucrurile, pun aproape toate hainele călduroase pe mine, mănușile North Face Summit Series, iau bețele de treking și o iau ușor la deal. La bolovanii spre Fereastra Călțunului degetele sunt complet înghețate în mănuși! Pot înainta doar ținând pumnii strânși în mănuși, dar asta înseamnă să renunț la esențialul ajutor al bețelor. Bolovanii sunt complet acoperiți de gheață, urcușul ca urcușul, dar încep să mă gândesc cum voi coborî, probabil obosit, tot pe acolo. Teoretic posibil, dar de data asta pare să nu merite efortul. Și atunci am înțeles că nu a20151024_154948m de ales - sunt neechipat pentru acest tip de vreme pentru această tură. Se poate întâmpla, nu e nici o problemă, mai rău e să nu-ți recunoști limitele.

Am făcut stânga împrejur și m-am grăbit să cobor în prima căldare glaciară, ultimul loc ferit de vânt de la venire. Am realizat ce efort este să cobor pe terenul alunecos, și că am luat o decizie bună întorcându-mă.
Mai jos, în căldare, unde vântul s-a potolit, am făcut un popas și am mai dat jos din haine - efectul vântului nu se mai simțea și parcă tot mediul se schimba. Apoi am mers la pas înapoi către mașină, conștient că voi ajunge mult înainte de înserare. Pe ceață am pierdut la un moment dat traseul - dar l-am regăsit cu ajutorul GPS, 50 m mai sus. În valea Paltinu am făcut plinul cu apă, apoi am continuat să "navighez" prin ceața deasă către tunel. Zgomotele de motoare se auzeau deja tot mai clar când am ajuns la drum.

20151024_155059Tura se terminase prematur, dar mă solicitase intens! Tot era tunelul încă deschis, am traversat și în partea cu Bâlea - aceeași ceață limita vizibilitatea. Am coborât la tradiționala ciorbă la Capra, pe sub plafonul de nori, pe un soare plăcut de toamnă (sic!) și apoi am condus relaxat către casă.

contentmap_plugin

Imagini

Ultimele comentarii

  • Primul pas

    gabila 13.11.2013 20:03
    Super!!!!!!
     
  • Zillertal - HinterTux - schiind cu zeii - ian 2011

    Eu 03.07.2011 00:17
    Hei! mi-au placut povestile tale. :)) M
     
  • ANUNȚ - "Back to nature" ep.2 - Valea Albă

    Bogdan Avadanei 23.12.2010 17:01
    He he he, Long time no see !! Da, am început să (re)fac ce îmi place și ce știu (mai corect știam ;-) ...
     
  • ANUNȚ - "Back to nature" ep.2 - Valea Albă

    Andrei Miau 21.12.2010 03:24
    Bravo! I really enjoyed reading it ;) si in plus de asta ma bucur sa vad ca faci ceva ce multi nu mai ...

Ultimele evenimente

No events

Calendar Evenimente

Last month February 2020 Next month
M T W T F S S
week 5 1 2
week 6 3 4 5 6 7 8 9
week 7 10 11 12 13 14 15 16
week 8 17 18 19 20 21 22 23
week 9 24 25 26 27 28 29
Last month March 2020 Next month
M T W T F S S
week 9 1
week 10 2 3 4 5 6 7 8
week 11 9 10 11 12 13 14 15
week 12 16 17 18 19 20 21 22
week 13 23 24 25 26 27 28 29
week 14 30 31

MOVESCOUNT Button